Arta si gunoi

Acum o saptamana am dat de un videoclip cu o tipa care timp de cateva zile sau saptamani a locuit cu niste porci (porci-animale) si in timpul asta se uita la un televizor. Arta moderna care va sa zica.
Sunt eu inapoiata sau arta nu mai e ce a fost o data?
Ma gandesc ca arta este un mod de exprimare. Totusi, nu orice mod de exprimare este o arta. Faptul ca stai cu porcii cateva zile uitandu-te la televizor, sau arunci o roaba de nisip in mijlocul unei camere si spanzuri niste cearsafuri pe margine, sau stai in lanturi nemancat, nebaut intr-o vitrina tremurand de frig, mie nu-mi seamana a arta.
Van Gogh nu a facut arta prin faptul ca si-a taiat urechea, ci prin ceea ce a lasat in urma pe panza.
Mi-e greu sa vad ca ceea ce ar trebui sa insemne evolutie, ma duce mai mult cu gandul la regres.
Eu pur si simplu nu inteleg unele forme ale artei din ziua de azi. Poate imi explica cineva.
Mai trist e ca astfel de manifestari atrag mult mai mult atentia decat acei bieti anonimi care vor cu adevarat sa lase ceva in urma lor.
Am vazut si cunoscut artisti incredibili din zilele noastre. Nu sunt putini, si asta ma face sa cred ca mai exista totusi speranta.

Efectul de turma

Pentru ca e blogul MEU, aici scriu absolut ce vreau. Ce-mi convine si ce nu, ce-mi place si mai mult ce nu-mi place. Pentru ca sunt un om normal care nu are habar despre ce-i place, dar cu siguranta pot face o lista luunga cu ce ma enerveaza cel mai tare.
Una din multele chestii ce ma enerveaza sunt cliseele. De orice fel. De cate ori vad un cliseu (si imi dau seama de el imediat) creierul meu incepe sa se zgaltaie din toate incheieturile.
Exemple pot sa dau multe, nu in anumita ordine.

Vinerea si lunea sunt cele mai amintite zile. Stim cu siguranta exact cand incep si se termina aceste zile deoarece unii tin neaparat sa ne aminteasca in fiecare saptamana ca azi e insfarsit vineri si ca luni nici iarba nu creste. De joi seara incep sa apara poze cu diverse animalute bucuroase ca ziua urmatoare este acea zi a saptamanii in care pentru multi incepe week-end-ul. Un adevarat cutit rasucit in rana pentru cei care sambata sau vineri noaptea lucreaza. Luni, animalutele sunt triste, stau langa o ceasca mare de cafea si suspina.

Evenimentele speciale din viata si vorbim aici in special de nunti. Da, aici e o problema grava de tot. Toate (cu mici exceptii) trebuie sa fie la fel. Cu un ritual bine stabilit dinainte. In aceste zile trebuie neaparat sa arati cum NU esti tu defapt ci cum ar vrea parintii sau rudele sa fi. Tu poate in ziua nuntii vrei sa fi imbracata in cacaniu si sa ai un mot rosu in varful capului. Dar nu! TREBUIE sa fi alba, sa ai o coronita de printesa pe cap inclestata bine in parul plin de fixativ. Sa nu mai zic de bietii miri care au 3-4 randuri de haine pe ei in miezul verii la 40 de grade, pentru ca asa spune... eticheta. Intr-adevar esti mult mai elegant cand curg apele pe tine si incepi sa atragi atentia unei diversitati mari de insecte.

Copiii din ziua de azi. Am auzit expresia asta si cand eram eu mica si acum, uitandu-ma inapoi, mi se pare ca eram nedreptatita de cei mai inaintati in varsta. Ori am imbatranit eu considerabil de mult, ori copiii din ziua de azi numai copii nu mai sunt. Am trecut la un moment dat pe langa o scoala generala unde invata copilul unei prietene. Copilul era clasa a 7a. La un moment dat prietena asta a mea mi le arata pe colegele fiului ei. Le dadeam cel putin 19-20 de ani si ele aveau nu mai mult de 13. Nu zic ca or fi toti asa, dar o majoritate destul de ingrijoratoare. De ce sunt acesti copii un cliseu? Pentru ca cel putin ce vad eu zilnic pe strada sau in parc exact asta sunt: copii-cliseu. Sau e doar moda?

Facebook. Nu puteam sa nu mai iau de chestia asta. Este incredibil cum un site de socializare a ajuns la un asemenea nivel. nu este primul de acest gen, dar a luat o amploare de admirat. Sigur ca e deja un cliseu sa ai facebook, sa-ti dai check-in oriunde mergi, sa iti publici fiecare fel de mancare sau bautura preparate, sa te impretenesti cu cineva pe care in viata reala ignori cu desavarsire, sa imparti intamplari partiale din viata ta sau pur si simplu sa te lauzi cu vacanta ta exotica sau cu noul monitor. Nu zic nici ca e rau sa bun. Dar ramane totusi un cliseu.


Un job. S-a intrebat cineva de ce obligatoriu, majoritatea joburilor incep la 9 dimineata si se termina la 5? Asta in cazul in care nu ai o ora pauza de masa si iesi la 6. (teoretic macar). Dupa intervalul asta ai putea sa faci multe. Ca de exemplu sa mergi sa iti platesti factura la curent. Sau sa mergi la coafor. Sau la dentist. Sau la un magazin. Dar stai, nu poti!!! Oamenii care lucreaza in astfel de locuri au acelasi program de lucru.


La mall. Ce naiba fac toti oamenii la mall? Ma tot intreb. Mall-ul este in general considerat a fi un loc scump. Sa inteleg atunci ca oamenii din tara asta nu o duc chiar asa de rau pe cat se crede, pentru ca inca nu am auzit sa dea un mall faliment la noi. Inteleg ca iarna, fiind frig, te mai invarti pe acolo ca poate e prea frig sa iesi pe-afara. Dar si vara e plin. Eu daca e vara prefer sa stau in Unirii la o terasa decat sa ma perpelesc pe un balcon la mall. Nu vreau sa mai vorbesc de unele magazine unde am vazut mai multe zdrente ca intr-un second-hand.


Iphone. As putea sa scriu pagini intregi cu parera mea despre acest telefon. Repet ca incep sa nu mai inteleg diferenta dintre moda si cliseu. Poate in acest caz este vorba de un foarte bun plan de marketing. Am auzit la un magazin de electronice ca singurele produse care nu sut returnate din cauza defectiunilor sunt cele marca Apple. Sper sa fie adevarat.

Nu traim izolati de lume, din fericire. Poate globalizarea este de vina pentru toate cliseele astea. Poate doar o mentalitate ingusta. Poate nevoia noastra de a ne simti ca parte din acelasi trib. Poate cliseele ne fac sa fim normali. Poate devenim nesiguri daca nu suntem ca ceilalti.
A face lucrurile altfel fata de ceilalti este cel mai bun lucru pe care poti sa-l faci in viata.
 instein, Marie-Curie, Salvador Dali, Tesla sunt cativa inadaptati ai societatii care au reusit sa faca minuni tocmai prin faptul ca au fost diferiti. Daca o oaie merge si sare intr-o prapastie, celelalte oi vor sari si ele. Efectul de turma...Una dintre oi desigur si-ar face inainte o poza cu iphone-ul si ar posta-o pe facebook plangandu-se ca azi e luni si ca incepe lucrul de la 9.

Fobii

Am gasit o lista a tuturor fobiilor existente in lumea asta. Am incercat sa vad cate pot bifa. Nu foarte multe, is ok:)


Achluophobia  - Frica de întuneric.
Acousticophobia - Teama de zgomot.
Agorafobie -  Teama de spatii deschise sau de a fi în locurile aglomerate.
Ailurophobia - Frica de pisici.
Alektorophobia - Teama de pui de găină.
Alliumphobia - Frica de usturoi.
Allodoxaphobia - Teama de avize.
Altophobia - Frica de înălţimi.
Amaxophobia - Teama de echitatie într-o maşină.
Ambulophobia - Teama de mers pe jos.
Ancraophobia sau Anemophobia - Frica de vânt.
Androphobia - Teama de oameni.
Anglophobia - Frica de Anglia, cultura engleză, etc
Anthrophobia - Teama de flori.
Antlophobia - Teama de inundaţii.
Anuptaphobia - Teama de a locui singur.
Apeirophobia - Teama de infinit.
Aphenphosmphobia - Frica de a fi atins.
Apiphobia - Frica de albine.
Apotemnophobia - Teama de persoane cu membre amputate.
Arachnephobia / Arachnophobia - Frica de păianjeni.
Arithmophobia - Frica de numere.
Arrhenphobia - Teama de oameni.
Arsonphobia - Teama de foc.
Astraphobia / Astrapophobia - Frica de tunete si fulgere.
Astrophobia - Frica de stele / spaţiu.
Ataxophobia - Teama de tulburări.
Atelophobia - Teama de imperfecţiune.
Athazagoraphobia - Frica de a fi uitat sau ignorat.
Atychiphobia - Teama de eşec.
Aurophobia - Teama de aur.
Automatonophobia - Teama de ventriloc, creaturi, statui de ceară
Automysophobia - Frica de a fi corupt.
Autophobia - Frica de a fi singur sau de sine.
Aviophobia / Aviatophobia - Teama de zbor.

Bacillophobia - Frica de microbi.
Bacteriophobia -  Frica de bacterii.
Bathmophobia - Teama de scări sau pante abrupte.
Batophobia - Frica de înălţimi.
Batrachophobia - Teama de amfibieni (broască)
Belonephobia - Teama de pin şi ace.
Bibliophobia - Teama de cărţi.
Botanophobia - Teama de plante.
Brontophobia - Frica de tunete si fulgere.

Cacophobia - Teama de poceală.
Cainophobia / Cainotophobia - Teama de noutate.
Caligynephobia - Frica de femei frumoase.
Carnophobia - Teama de carne.
Catagelophobia - Frica de a fi ridiculizat.
Catoptrophobia - Teama de oglinzi.
Cenophobia / Centophobia - Teama de lucruri sau idei noi.
Ceraunophobia - Frica de tunete.
Chaetophobia - Teama de păr.
Chionophobia - Teama de zăpadă.
Chiraptophobia - Frica de a fi atins.
Chirophobia - Teama de mâini.
Chorophobia - Frica de a dansa.
Chrometophobia / Chrematophobia - Teama de bani.
Chromophobia / Chromatophobia - Teama de culori.
Chronomentrophobia - Teama de ceasuri.
Cibophobia / Sitophobia / Sitiophobia - Teama de alimente.
Claustrofobie - Teama de spaţii închise.
Climacophobia - Teama de scări.
Clinophobia - Frica de a merge la culcare.
Coimetrophobia - Teama de cimitire.
Coulrophobia - Frica de clovni.
Cyberphobia - Teama de computere.
Cyclophobia - Teama de biciclete.
Cymophobia - Teama de valuri.
Cynophobia - Frica de câini.

Demophobia - Teama de mulţimi.
Dendrophobia - Frica de copaci.
Dentophobia - Frica de dentist.
Didaskaleinophobia - Frica de a merge la şcoală.
Dipsophobia - Teama de băut.
Dishabiliophobia - Teama de dezechipare în fata cuiva.
Dromophobia - Teama de trecere a străzi.

Eisoptrophobia - Teama de oglinzi.
Elurophobia - Frica de pisici.
Emetophobia - Teama de vărsături.
Entomophobia - Frica de insecte.
Ephebiphobia - Frica de adolescenti.
Epistaxiophobia - Teama de sângerări nazale.
Equinophobia - Teama de cai.
Ergophobia - Teama de munca.

Felinophobia - Frica de pisici.

Gamophobia - Frica de căsătorie.
Geliophobia - Teama de râs.
Genophobia - Teama de sex.
Gephyrophobia, Gephydrophobia, sau Gephysrophobia - Teama de trecere a podurilor.
Gerascophobia - Frica de vechi.
Glossophobia - Frica de a vorbi în public sau de a încerca să vorbesti. Gynephobia / Gynophobia - Teama de femei.

Haphephobia / Haptephobia - Frica de a fi atins.
Harpaxophobia - Frica de a fi jefuit.
Heliophobia - Frica de duminică
Hemophobia / Hemaphobia / Hematophobia - Teama de sânge.
Hierophobia - Teama de preoti sau lucruri sacre.
Hominophobia - Teama de oameni.
Hylophobia - Teama de paduri.

Iatrophobia - Teama de medici.
Ichthyophobia - Teama de peşte.

Judeophobia - Teama de evrei.

Keraunophobia - Frica de tunete si fulgere.
Kymophobia - Teama de valuri.
Koumpounophobia - fobia de nasturi

Lachanophobia - Teama de legume.
Ligyrophobia - Teama de zgomote tari.
Limnophobia - Teama de lacuri.
Liticaphobia - Frica de procese.
Lockiophobia - Frica de nastere.
Logizomechanophobia - Teama de computere.
Logophobia - Teama de cuvinte.
Lygophobia - Frica de întuneric.

Macrophobia - Teama de asteptare indelungata.
Mageirocophobia - Teama de gătit.
Maieusiophobia - Frica de nastere.
Megalophobia - Teama de lucruri mari.
Melissophobia - Frica de albine.
Methyphobia - Teama de alcool.
Microphobia - Teama de lucrurile mici.
Misophobia - Frica de a fi contaminat cu murdărie / germeni.
Monofobie - Frica de singurătate sau de a fi singur.
Motorphobia - Teama de automobile.
Musophobia / Murophobia - Teama de şoareci.

Necrophobia - Frica de moarte / lucruri moarte.
Neophobia - Frica de ceva nou.
Nosocomephobia - Teama de spitale.
Numerophobia - Frica de numere.

Ochlophobia - Teama de mulţimi sau mafioti.
Ophidiophobia - Teama de şerpi.
Ophthalmophobia - Frica de a fi privit.
Ornithophobia - Teama de păsări.

Pedophobia - Teama de copii.
Peladophobia - Teama de chelie.
Phasmophobia - Teama de fantome.
Placophobia - Teama de pietre funerare.
Plutophobia - Teama de avere.
Pogonophobia - Teama de barbi.
Potamophobia - Teama de râuri sau apă curentă.
Pteronophobia - Frica de a fi gadilat.
Pupaphobia - Teama de marionete.
Pyrophobia - Teama de foc.

Rhytiphobia - Frica de a avea riduri.
Rupophobia - Teama de murdărie.

Scolionophobia - Frica de scoala.
Selachophobia - Teama de rechini.
Sesquipedalophobia - Teama de cuvinte multe.

Tachophobia - Teama de viteză.
Technophobia - Teama de tehnologie.
Telephonophobia - Teama de telefoane.
Testophobia - Frica de a da teste.
Theophobia - Teama de zei sau de religie.
Trypanophobia - Teama de preparate injectabile.

Venustraphobia - Frica de femei frumoase.
Verbophobia - Teama de cuvinte.
Verminophobia - Frica de germeni.
Vestiphobia - Teama de îmbrăcăminte.

Xenoglossophobia - Teama de limbi straine.

Zoophobia - Frica de animale

Articol preluat de pe:  http://curiozitati.scienceline.ro/GHIDUL_FOBIILOR___TEAMA__FRICA__FOBIE_6726_580_1.html

A(nother) Facebook Story

Astazi este o zi aproape la fel de importanta ca orice zi. Este ziua in care insfarsit m-am descotorosit de pagina de Facebook. Nu de tot, ci doar de anumite aspecte. Asadar, pe scurt, pagina mea 'Adela Bercean' a devenit 'Design by Adela Bercean' si este strictly business. 
Cum am ajuns la aceasta concluzie? Destul de simplu. Nu stiu altii cum sunt, dar pe mine ma apuca uneori sa ma caut pe google. La o cautare din asta, mi-am gasit id de mess, poze, adresa paginii de facebook, pe un fel de site de matrimoniale, din cate am inteles eu ca e.
http://www.valig.info/adela.bercean.html - Acesta este minunatul site, care pe langa o colectie mare si impresionanta de id-uri, are si..horoscop! Fara horoscop nu avea nici un farmec, clar.
Cred in continuare ca retelele de socializare isi au si rostul lor. Poate sunt paranoica, sau poate nu, dar unele informatii despre mine as vrea sa le tin pentru mine.
Am gasit prin intermediul Facebook o gramada de oameni cu care pierdusem legatura si despre care as mai fi vrut sa aud cate ceva. Tot pe Facebook am primit si primele aprecieri pentru proiectul meu pilot cu bijuteriile si asta m-a facut sa-l continui. Facebook mi-a taiat si o parte buna din mesajele generalizate pe care le primeam de Craciun si Anul Nou pe telefon. Mai imi tine de urat si pe firobuz uneori. Parti bune se gasesc si sunt. Dar nu mi se par normal sa ma intalnesc cu cineva si sa-mi  spuna "ne vedem pe Facebook" in loc de "hai sa iesim intr-o zi, sa mai vorbim", sau nici sa nu apuc sa raspund la un "ce mai faci", ca mi se spune direct: "stiu, am vazut pe Facebook...". Sau sa intalnesc oameni complet noi la care nu reusesc sa ma prezint, ca aud imediat "dar pe tine te stiu de pe Facebook...". Si nu, o discutie normala la o cafea nu ar trebui sa includa "uita-te ca ti-am dat like la o poza".

P.S. Acest articol va fi publicat intai si intai pe Facebook.

Bagaje pt 2012

Anul trecut, cam pe vremea asta imi scriam planurile pentru anul ce va urma. Planurile mele nu erau multe, dar importante de bifat. Si lista era cam asa:

-sa zbor odata cu parapanta aia!
-sa si catar o stanca, nu numai sa o cobor!
-sa invat odata sa cant la chitara!
-sa merg in India in concediu!
-sa lucrez mai putin si sa castig mai mult

Tot anul trecut, pe vremea asta eram foarte curioasa cate dintre ce-mi doream atunci, le-am si implinit. Astazi stiu: nici una! Nici macar o dorinta! DAR.....! (exista totusi un dar): nu am zburat cu parapanta, dar am mers pt prima oara in viata cu avionul (mult mai sus, deci se pune!), nu am catarat o stanca, dar am strabatut cele mai frumoase peisaje de campie de pana acum, ceea ce nu credeam ca ar fi posibil. Nu am invatat sa cant inca la chitara, dar ma bucur de sunetele ei aproape de fiecare data cand stau mai mult la Oravita. Nu am mers in India in concediu, dar am petrecut cele mai frumoase 2 saptamani in Olanda. Nu am lucrat mai putin, dar am lucrat mai cu spor si mi-am gasit insfarsit un spatiu al meu de lucru.

Pe 2012 nu imi mai fac o lista de planuri. Am in schimb proiecte, mai mari si mai mici pe care o sa le dezvalui la momentul potrivit. Stiu doar ca 2012 va fi un an foarte ocupat si complicat.

Stand-up experience

Cand scriu pe blog cel mai greu e sa incep. Introducerea in poveste, cuvintele cheie, alea sunt cel mai greu de scos. Ca nu ma pot pune pur si simplu sa scriu: 'am fost aseara la Stand-up comedy cu Claudiu, ne-a pus la masa din fata, si ghici despre ce a fost vorba 80% din timp in stand-up-ul respectiv?'. Trebuie intai sa mai zic ceva, sa explic cum am facut bataturi mergand pe jos pana acolo, cum am ajuns la 7 convinsa ca atunci trebuia sa inceapa show-ul dar defapt era la 9 si eu tot la 7 m-am dus chiar daca si pe telefon aveam reminder ca la 9 e.
Ne-am mai plimbat noi 2 ore prin oras, ne intoarcem inapoi, ne punem la masa, mai vorbim, mai nu stiu ce. Asteptam sa inceapa. Lume destul de multa incat sa se ocupe toate mesele. Se aprinde o lumina de undeva din cer si apare insfarsit si Tibi (ca de el era vorba, adica el vorbea). Incepe el cu ale lui, cu patanii de pe la ardeleni, cat sunt ei de lenti si de calmi, cum te injura bucurestenii...dinastea. Mai se ia de un gras, mai de un grup de fete, mai de un grup de baieti cu o singura fata, mai explica el si cum e cu agatatu prin cluburi. Bine, totul frumos. Lumea rade, noi radeam. De-aia ne-am dus, aia am facut. Si era de ras, intr-adevar. Mie la inceput mi-era daca merg la o chestie dinasta si nu o sa pot sa rad. Adica daca omul ala care sta acolo, incepe sa zica numai glume de clasa 3a, daca ne arata doar cum stie sa injure sau cat de misogin e. Nu a fost cazul, si m-am bucurat.
Ok, deci a bifat omul nostru ardelenii, bucurestenii, gasca de fete, un gras. Si ce sa urmeze? Dupa agatat urmeaza in mod firesc cuplurile, nu? Sau nu. Ma rog, au urmat cuplurile. Si cum stateam noi frumos acolo in fata, la masuta inalta sorbind din bauturi, ghici pe cine a inceput sa 'mascareasca'? Acuma ar fi fain sa zic 'fix pe aia din spatele nostruuuu'. Dar nu. Pe noi. Fix pe noi.
Dar am ras in continuare. Si de el si de noi.
La final Tibi a venit si ne-a multumit pt participare. Asta m-a mirat un pic. M-a mirat in sensul bun, pt. ca in mod normal regula de baza ar trebui sa fie 'dai si fugi!'. Dar si el cred ca s-a mirat cand i-am zis sa mai vina prin Timisoara, ca mai venim la el.
Oricum, ideea de stand-up in final e ca daca te duci acolo sa razi de un om, lasa-l si pe el sa rada de tine, ca asa e corect, nu?

*Articol oficial si poze aici

1 decembrie sa zicem...

De 1 Decembrie, in centru a fost sarbatoare. Doar in centru.
In restul orasului a fost un fel de..zi de duminica. In restul orasului nici macar tramvaiele nu aveau un stegulet in geam, in schimb aveau tot felul de stickere in genul "world cup Brasil". In restul orasului doar la cate un balcon, razlet, mai vedeai agatat pe sfoara de rufe drapelul national. Si nu ma mir. Ma miram poate mai mult daca lumea afisa mai mult patriotism. In orice fel ar fi el aratat. Pentru ca la noi oamenii straluciti sunt anonimi, pentru ca noi romanii nu indraznim sa vorbim romaneste cand suntem turisti in Italia, pentru ca noi romanii am vandut o parte din tara, altora, pentru ca noi romanii exportam calitate si importam mizerie, pentru ca noi romanii apreciem mai bine un scandal decat o stire sau un eveniment important.
Eu nu vorbesc aici de oamenii care prefera sa mearga duminica la un ceai in Carturesti, decat la manele in Complex. Nici de oamenii care merg la un vernisaj nu doar pentru mancare si bautura gratis si nici de oamenii care muncesc pe rupte pentru scopul lor. Vorbesc de acea majoritate (pentru ca este o majoritate care ne chinuie pe noi toti ceilalti) pe care o vedem zi de zi si din care se presupune ca facem parte.
Acum 2 ani am intalnit pt prima data o matusa de-a mea din Bucuresti, o doamna destul de inaintata in varsta. Nu stiu ce discutam exact atunci cu ea, dar stiu ca la un moment dat mi-a zis "...eu nu as pleca niciodata din tara mea!" Eu, in sinea mea gandeam "..e cam dusa saraca baba. Cum sa nu vrei sa pleci? Eu m-as tot duce...". Dar nu am indraznit sa spun nimic. Am lasat-o sa-si termine discursul iar cuvintele ei nu le-am uitat nici azi. Oamenii din vremea ei au macelarit alti oameni pentru ca noi sa traim astazi aici. Pentu ca noi sa avem astazi de unde fugi pentru un trai mai bun.
In Centru s-a adunat astazi multime mare de oameni pentru parada militara. Frig, inghesuiala, multi copii impinsi de parinti cat mai in fata ca sa vada si ei marile masini de ucis. Langa mine, un grup de 3 batrani: "hai si noi mai in fata sa vedem mai bine!" zice unul din ei. Altul, mai inalt "..pai ce mai vrei sa vezi? Eu m-am saturat de de-astea, ca 20 de ani am facut armata...". Al treilea, mai cu spirit de observatie: "..uite, ma, aia-s cu bombele, Pirotehnistii!...".