marți, 31 august 2010

10 ani...

Nici nu mai stiu ce faceam acum 10 ani pe vremea asta neaparat. Cred ca nici atunci nu stiam.
Mai demult, cand eram mica de tot, ma gandeam eu asa, numarand pe degete...."oai, in anul 2000 o sa am 8+1+1....o sa am 14 ani. Mamaaaaa.....14 ani.. si atunci o sa-mi fac buletinu' si eu". Mare lucru era pentru mine sa am buletin. Parca era primul pas important din viata. Eram deja mare. Asa ma vedeam eu.
Azi mi-am schimbat buletinul. Nu am avut nici o emotie. Nici nu m-am mai aranjat 2 ore pana sa plec, ca atunci. Nici la coada nu am stat si toate actele erau in regula. Mare eram oricum, demult.

joi, 26 august 2010

"Arta" decorării la români...

Am ramas cu chestia asta cu termopanele in minte. Mai ales dupa concediu, unde am observat ca peste tot, tara este ravasita nu doar de taieri masive de copaci ci si de o invazie de termopane albe.
Inventia asta nu e rea deloc. Ba chiar ne ajuta sa ne izolam mai bine casa, sa conservam energie...bla bla... . Dar cum sa ramai indiferent cand pleci la drum cu niste asteptari foarte mari pentru anumite zone ale tarii, vestite pentru traditia si cultura lor si observi ca mai nou, traditia e si ea de plastic. Vorbesc aici in special de zona Maramuresului, unde casele traditionale au fost spoite cu portocaliu, rosu sau roz bombon, cu gulerul de gresie specific mai nou pe la noi si ..sa nu uitam de marea fala actuala a romanului: termopanele albe. Mai ales ca pentru moment e .."lucru mare" sa ai termopane la casa.
Sigur ca nu doar casele au adoptat noua moda. Bisercile sau manastirile isi fac mai nou sau mai vechi vitrine din termopan (nu mai mentionez ca si calugarii sunt modernizati, dotati cu masini de teren de peste 20 de mii de euro). Un exemplu este biserica de pe Bv. Liviu Rebreanu (in apropiere de sensul giratoriu) pe care prima data cand am vazut-o am crezut ca se deschide vreo alimentara acolo.
Nici casele vechi din Timisoara nu fac exceptie. Desi unele sunt considerate monument istoric si nu se permite montarea unor astfel de montruozitati, nimeni nu tine cont de acest aspect. Dovezi sunt destule in zona Piatei Unirii, Traian, Maria sau in centru.
Daca stai la bloc si nu ai termopan, nu existi. La blocuri, drept sa spun, nu am nimic cu termopanele. Oricum nu le strica cu nimic aspectul.
Care ar fi alternativa? Sunt destule! Sa nu uitam ca exista tamplarie de lemn sau chiar asemanatoare lemnului (mult mai acceptabila). O alta alternativa ar fi sa luam exemplu de la atatea tari care isi conserva foarte bine cultura si monumentele istorice.
Viitorul suna bine: urmeaza sa ne facem case integrale de termopan, masini cu geam termopan, veceul din fundu' gradinii tot din termopan, caciuli de termopan... ce-o fi.
Propun ca urmatoarea editie Windows sa nu fie windows 8, 9..X..., sa se numeasca: Windows PVC!

luni, 23 august 2010

Outdoor Wellness -real wellness

Outdoor Welness a avut loc din nou!
Dupa cum ma asteptam, sau speram, programul din week-end-ul acesta a fost extraordinar. "De vina" este in primul rand locatia: malul Dunarii, in apropierea Cazanelor, localitatea Eselnita(langa Orsova):un peisaj de care nu ai cum sa te saturi.
Un singur lucru nu mi-a placut din mai multe puncte de vedere: pensiunea la care am fost cazati. Cel mai mare neajuns a fost mirosul ingrozitor care venea de..unde venea.
Participantii au fost, in mare parte, aceiasi ca la Sasca si am observat ca am comunicat altfel, mai bine. Toata lumea zambea incontinu, desi dupa prima zi de activitati am fost cam varza toti.
Totul a inceput Sambata destul de dimineata din ce imi mai amintesc acum. Am facut Yoga, am luat micul dejun (vreo 100 de ani si ceva cred ca a durat) si am pornit spre Pestera Ponicova. Acolo..rapel. Dublu-rapel. Nu imi faceam prea mari griji, pentru ca am mai experimentat asta la Sasca. Deja ma si credeam mai tare ca toti. Mai ales ca erau care nu mai facusera pana acum. Daar..bineinteles ca e un dar. Cum am incalecat pe sfoara si am pornit-o in jos am vazut ca treaba nu era chiar cum credeam. Am ajuns al un moment dat cand nu mai stiam ce sa fac: bajbaiam din centimetru in centimetru sa gasesc un loc bun de pus piciorul. Daca era vreo cale sa am intorc inapoi..m-as fi intors. Dar pana la urma am ajuns jos. Si a fost bine. Al doilea rapel a fost super si a spalat tot ce a fost rau inainte. Am vizitat pestera, am facut o incercare de meditatie. Incercare doar, pentru ca tocmai atunci s-au gasit tot felul de colindatori si turisti care veneau si dadeau intr-una cu lanternele, iar copiii intrebau in soapta" ... dar ce fac oamenii aia aici?". Adevarul e ca sa mergi print-o pestera si brusc sa dai de niste oameni care stau pe intuneric pe pereti e destul de ciudat.
Seara am facut Yoga Nidra (nu stiu cat de corect am scris). A fost yoga la lumina lumanarii. O experienta interesanta care pentru multi a constat intr-un somn bun, acompaniat de sforaituri.
A doua zi, Duminica, dupa yoga de dimineata si micul dejun, am pornit intr-o plimbare cu barca prin Cazane, pana la pestera pe care am vizitat-o cu o zi inainte. "Capitanul" barcii a fost un baiat de vreo 16-17 ani, care ne-a povestit cate ceva despre principalele puncte de atractie si a condus vehiculul cu mare maestrie. Desi la prima privire barca arata destul de prapadita, un fel de omolog al Daciei 1300, s-a comportat foarte bine pe tot traseul.

Am ramas cu o impresie placuta dupa acest week-end, chiar daca atunci cand am ajuns acasa m-am prabusit in pat si am bagat somn greu pana la 12 a doua zi. Prea multe oase nici nu ma dor macar. Abia astept sesiunea urmatoare de la Şuncuiuş.

marți, 17 august 2010

Postare anti-patriota

Si am facut-o si pe asta! Mi-am luat inima in dinti si-am tulit-o prin tara. Eh, daca ascultam eu ce m-au sfatuit multi..dar nuuu. Eu vroiam sa-mi cunosc tara. Si bine am facut. Tara noastra, cat am apucat eu sa vad din ea, e frumoasa, dar vorba aia: mare pacat ca e locuita.
Am vazut multe la capitolul locuitori: fripturisti la fiecare ochi de verdeata de pe marginea raului, oameni care pleaca pe munte in adidasi sau slapi (unii s-au intors singuri, altii cu salvamontul) ba chiar o nebuna care urca pe tocuri de 10 la Rasnov. Gunoaie la tot pasul bineinteles: zburau dozele de bere si Redbull pe geamurile masinilor ca pasarile migratoare. Si mai un lucru pe care nu reusesc sa il inteleg: la fiecare baltoaca dintr-un loc mai important aruncau romanii nostri cu monezi. La castelul Bran, intr-o fantana din curte era chiar un covoras de bancnote de 1 sau 5 lei iar Pestera Ursilor lucea ca o salba tiganeasca. Sa mai zici ca e tara in criza!
Cu cortul am dormit o singura noapte, la Arieseni, in curte la niste oameni foarte cumsecade. M-am trezit la un moment dat si credeam ca e dimineata. Cotrobai dupa ceas, cand colo..numai 12. Eu eram satula de somn deja. Ma pun iar la somn...dar abia asteptam sa se faca dimineata, ca nu mai aveam rabdare. Eram si stresata ca ma tot speriase lumea..ba cu ursi, ba cu tot felu de vietuitoare care mai pot sa apara noaptea. Dimineata, supriza! Punga noastra cu gunoi, plasata strategic mai departe de cort..disparuse.
Si sa zic ce mi-a placut totusi, ca am comentat destul. Mi-a placut Pestera Ursilor, dar nu si caracterul ei mult prea comercial (mai ales ca intram dintr-o cladire cumva), Babele si Sfinxul(chiar daca am stat 1 ora si ceva la coada al telecabina), Transfagarasanul (partea de Nord), Cascada Cailor din Muntii Rodnei si Cheile Bicazului.
Si despre locurile unde am stat nu prea am de comentat.
Gazdele noastre de la pensiuni au fost toti la inaltime si oarecum au si compensat unele lipsuri de pe acolo. Cel mai mult am stat la Busteni: 3 zile dintre care prima noapte (pentru ca era sambata si aglomeratie) am stat la o baba intr-un apartament si apoi ne-am transferat la o pensiune. Initial era sa ne lipim de o baba bişniţară, de unde am cam tulit-o cand i-am vazut stilul.
A trecut repede concediul asta, dar un lucru e clar: in Romania o sa merg doar in excursii adevarate pe munte (probabil cu Ratacitii) si in rest oriunde altundeva. La anul ne-am propus un circuit cu bicicleta pe undeva prin Ungaria. Abia astept.
Si acuma poze:

Transfagrasan


Babele vs. "babele"
Facte to face

Castelul Bran
Nu de la bereee..de la jegu' de pe masa

Lacul Sf. Ana-in curand oficial Strandul Sf. Ana


In cautarea Nordului, spre lacul Stiol (Muntii Rodnei)

Tura cu bicicleta in statiunea Izvoare

Gradina Botanica Cluj
Cu cortu' la Arieseni. Inainte de...