luni, 4 februarie 2008

joc super tare, folow the link

am gasit un joc super tare.Ideea e sa dai play, mergi cu mouse-ul pe locul marcat cu albastru deschis pana la punctul rosu, unde scrie level 1. Odata ajuns acolo, iei mana de pe mouse si te vei muta la nivelul doi si tot asa. Jocul are 3 nivele. Orice abatere de la liniile albastre se penalizeaza cu reinceperea jocului. Deci, nu atinge background-ul negru.
P.S joaca numai daca ai sound-ul activat la comp, cu volum cat de cat tare, pt senzatii mai mari..;)


http://www.wimp.com/maze/

Din jurnal de zambet...


Am sa ma iau din nou de lume, de lumea asta in majoritate trista si nu pot sa nu ma intreb de ce exista mai multi oameni suparati decat fericiti, de ce vad mai multe feţe incruntate decat feţe care radiaza...Nici un zambet, nici macar rasul in hohote nu ingrasa, nu dauneaza grav sanatatii, nu e prea sarat si nici amar, nici dificil, nici nu are neaparata nevoie de "colgheit uait". Nu e usor sa treci de o despartire, nu e usor sa pici examenul pt care ai muncit un semestru, nu e usor sa belesti masina in drum spre casa, cateodata nu e usor nici sa te trezesti dimineata. Dar nimic nu dureaza toata viata iar viata dureaza destul de putin. Lamentarea si autocompatimirea nu fac decat sa agraveze situatiile pe moment disperate.
Am vazut oameni cu adevarat necajiti si oameni care plang o saptamana dupa o unghie rupta. Dar am vazut si oameni care lupta si pe care i-ar putea doborî orice, dar numai dacă ar permite asta.

Dar eu zambesc:)

vineri, 1 februarie 2008

netlogu' si haifaivu'


Incerc sa le gasesc rostul la kestiile astea doua, trei, o mie sau cate or fi...E vorba despre site-urile care au ca scop..defapt ce scop au, ca eu nu m-am prins inca, desi am cont pe amandoua. Dar imi place sa rad. Rad de babypink, de gigolo_latino69, de dulcik_scumpika si de tata_lor, ma sparg de ras cat pot eu de tare.....=) Dupa ce ma sparg, le trimit cateva urari, ii bag peste tot si ma mir. Ma mir si ma minunez de ei ca de o alta minune a lumii descoperita de mult dar de care nu isi da nimeni seama. De ce doamneeeeeee...nu le dai una dupa cap sa se trezeasca toti, sa nu mai polueze lumea cu lanturi groase de aur, cu fite si codite, cu ciori vopsite (alias papagali), adidasi de firma si sutiene cu bureti........Ca eu le-as da, da' is mica si n'ajung si poate is mai tari ca mine si n-am bani de spital.
Imi bag parola si intru pe haifaiv' . Mai bine o uitam si-mi dadea error. Oare ce vor toti oamenii aia de la frendz ricuest de la mine..sau..ce vreau eu de la ei? Ce am eu de vorbit cu BossuBig, cu PapushikFor_U, sau cu ... altcineva? De ce sa ma uit eu la pozele lor facute ca o reclama ieftina la dero, de ce sa le mai si comentez sau sa le bifez cu cat mai multe stelute.
Oricum nu am ajuns la nici o concluzie.
Pe sfarsit, recunosc ca am cunoscut si oameni extraordinari pe acolo, un fel de exceptie care sfideaza regula generala. Pt ca lumea nu e formata doar din manelisti, "gigoloi" si papusici. Ei doar ies mai tare in evidenta prin prostie.
Oricum, retelele de socializare au alt scop...sau..poate nu. Chiar, poate nu.

miercuri, 30 ianuarie 2008

de la azi la maine...

m-am trezit azi fara idei....Nu l-am mai injurat pe guta cand urla dintr-un taxi (nici pe salam, parizer sau cum i-o mai chema), am uitat si sa sap la groapa cu prostie, visul meu de o viata si nu am scris nici macar o liniuta pe netlog.(adik azi nu m-am luat de nimeni fara sa imi faca nimic). Am trait doar momentul pasnic al unei zi cu soare si al unui frig cu dinti de cal. L-am trait in sandvich-ul de azi dimineata, in autobuzul jegos cu babe isterice care vesnic nu au loc, in noroiul de pe adidasii proaspat spalati cu peria verde si aspra .
Dar am supravietuit lungilor asteptari, chilului de noroi si frigului din zi cu soare...
Asa gandeste un om care asteapta ziua de maine, care va insemna ceva poate sau va fi o foicica dintr-un caiet cu numere si patratele.


Nu stiu de ce am scris si azi.Nu aveam ce...

aaaa

Aaaaaaa.....


.......am vrut sa scriu ceva si m-am gandit k am mainile pe tastatura si imi fura ideile. De tastatura e vorba. Cum vreau si eu sa scriu ceva, asta imi scrie altceva. O sa-mi fac o harta care sa-mi indice unde e s-ul , unde e v-ul, ca sa nu se mai ia nimeni de mine ca scriu cu picioarele..Nu, chiar cu mainile mele scriu, picioarele au alt rol...ele falfaie in jos si is mereu reci. O sa-mi dau foc la sosete, o sa ma transform in fetita cu chibrituri, brichete si "petarzi". Sa se dezghete odata!
Eu chiar nu scriu cu picioarele..nu am cum.
Ma duc, dar vin iar!

marți, 29 ianuarie 2008

sa vorbim iar de fumat..


...deschid un nou subiect care plictiseste o buna parte din romani si alte natii, tineri si batrani, morti si vii. Poate si pe mine, daca ma gandesc mai bine (eu fiind inca printre cei vii).
Am vazut mai 'nainte un film...pe care nu il voi posta si aici, pt ca nu ma lasa astia...Dar tot nu ma las de fumat, adica nu inca .Mai am cativa ani de tras pana sa-mi iasa tusea aia verde din plamani si pana gafai la fiecare 2 scari urcate.(nu am calculat inca cam cat vine pana la etajul 3, dar o sa am ocup si de asta). Nu mai pun in calcul si pielea galbena de pe degete sau de pe fata (asta se rezolva cu un tub de fond de ten )
O sa ma ambitionez sa vad daca e chiar asa. Defapt, cu siguranta nu mi se poate intampla asta chiar MIE!....Doar eu o sa traiesc fericita pana la adanci batraneti si asta nu inseamna pana la 50 de ani. Unii au ajuns kiar si pana la 54!!!
Dar eu sunt alergica la tamaie, am rau de spatiile inchise si prefer caldura si mainile calde.
5*365=1735. Adica asta e pretul anual al unei ambitii...O sa mai scriu, dar poate ma deprim si imi vine sa am las de fumat...

Ma duc la o tigara!