Sarbatorile copilariei

Valentine's day pe mine m-a facut sa ma gandesc la cu totul altceva fata de oamenii "normali". Poate ca a coincis cu una dintre sarbatorilor copilariei pe care o asteptam intotdeauna cu toate ca in realitate ma ingrozea sa ies din casa in ziua aia: Fasancul. Odata cu asta mi-au venit si altele in minte, fiecare cu farmecul lor de sezon.

Fasancul

Saptamana aceasta, mai exact duminica, ca in fiecare an a fost Fasancul. O sarbatoare pe care o asteptam cu nerabdare tot anul cand eram mai mica, dar in momentul in care insfarsit venea, mi-era groaza sa ies din casa.
Pentru necunoscatori, Fasancul reprezinta inceputul postului Pastelui. Si cum brazilienii au carnavalul de la Rio, italienii pe cel de la Venetia, de ce nu ar avea cei din Sasca Fasancul. Doar ca nu este recunoscut international ca cele mai sus numite. Mai pe scurt: masti, dans, voie buna dar si evenimente neplacute, mai ales pentru fete.
In fiecare an imi doream sa ma maschez si eu. Niciodata nu am facut asta dar imi cream tot timpul scenarii de genul ce as putea fi.
Pentru o idee cat de cat, mai jos este un videoclip despre ce inseamna fasanc, o parte din el. Nu de la Sasca ci de la Carbunari (in vecinatate).




Sanzienele

Nu stiu exact la ce se refera aceasta sarbatoare neaparat...si ce legatura are denumirea din calendarul ortodox cu denumirea populara. Adica Nasterea " Sfantului Ioan Botezatorul " ne duce cu gandul la floricelele galbene care cresc la inceputul lui Iunie pe camp? Oare lui Ioan Botezatorul, in cazul in care a existat chiar i-ar palcea asocierea asta?
Lasand deoparte aceste cugetari, Sanzienele erau prima sarbatoare din vacanta de vara. In acea zi, sau cu o zi inainte faceam coronita din sanziene pe care o agatam la poarta. Fiecare casa avea coronita si intotdeauna faceam un top in mintea mea cu cele mai frumoase coronite.

Praznicul

Praznicul are un farmec aparte. Nu am stiut niciodata ce inseamna cu adevarat. Stiu doar ca praznicul era prilejul cu care ne adunam toti acasa, la Sasca in 15 august. Si mancam taitei, si varza, malai si fasole batuta. Real heaven:) Cred ca mie ce-mi placea cel mai mult era mancarea si sa nu uitam de tuica fiarta cu zahar, cu care am exagerat la un moment da cand aveam vreo 10 ani si a ramas bancul preferat pana in zilele noastre. De praznic intotdeauna faceam felinar din dovleac. Chiar si anul trecut am facut.


Am ramas un simplu spectator si privesc inainte si inapoi. Nimic nu mai e la fel si nici nu stiu cand a incetat sa mai fie. Clar este ca aceste sarbatori inca sunt vii...dar pentru cei de acolo.